Parlamentarii AUR de Suceava, respectiv senatorul Mircea Dăneasa și deputații Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu, i-au adresat o interpelare ministrului Educatiei, Ligia Deca, prin intermediul căreia îi solicită să lămurească problema promovării LGBT în unitățile școlare preuniversitare.
La sfârșitul anului trecut, Coaliția pentru Egalitate de Gen a publicat un ghid destinat cadrelor didactice, intitulat „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”. Acest manual publicat în România, care abordează tema egalității de gen și prezentarea acesteia la clasă în mediul preuniversitar, a stârnit reclamații din partea Alianței Părinților. Este vorba despre un material suport pentru profesori care predau diferite discipline școlare, la gimnaziu sau liceu, în special din domeniul socio-umanelor, dar mai ales la orele de dirigenție.
„Acest manual a fost transmis la sfârşitul anului trecut Ministerului Educației și Inspectoratelor Școlare Județene. Ministerul a confirmat utilitatea manualul ca «material-suport elaborat în sprijinul profesorilor și al elevilor» și sunt apreciate eforturile Coaliției pentru Egalitate de Gen de «a promova și integra principiul egalității de șanse între femei și bărbați în toate domeniile vieții publice și private».
Totodată, școala este un mediu formator, unde pot fi insuflate valori și abilități de viață esențiale precum toleranța, empatia și gândirea critică.
Manualul mai evidențiază faptul că România se clasează pe ultimele locuri în Indexul Egalității de Gen, elaborat de Institutul Uniunii Europene pentru Egalitate de Gen, urmată doar de Ungaria și Grecia. Autoarele susțin că egalitatea de gen nu implică doar egalitatea dintre femei și bărbați, ci că această temă ar trebui să ia în considerare și «dimensiunile identitare multiple», cum ar fi etnia, orientarea sexuală și identitatea de gen.
Recomandarea acestui material în vederea utilizării la clasă reprezintă o tentativă de îndoctrinare timpurie a elevilor cu ideologia de gen. Întrucât titlul manualului induce în eroare, lăsând impresia că ar fi vorba despre egalitatea dintre femei și bărbaţi, facem următoarele precizări:
Ideologia de gen folosește un limbaj manipulator, generator de confuzii și operează cu concepte precum: identitate de gen, egalitate de gen, stereotipuri de gen, roluri de gen.
Conform acestei ideologii, «genul» nu este sinonim cu «sexul biologic». Omul s-ar naște ca fiinţă neutră, care pe parcursul vieţii poate să-și aleagă și să-și schimbe «genul» după cum dorește, deoarece genul ar fi un construct social, independent de sexul biologic al persoanei.
În manualul pe care l-aţi recomandat găsim următoarea definiţie: «Gen. Totalitatea caracteristicilor sociale și culturale care împart oamenii, de obicei, în două categorii: bărbați și femei». (pag. 58)
Tot la pag. 58 găsim și următoarele afirmaţii:
«Există, de asemenea, persoane non-binare, care se consideră pe spectrul masculin-feminin, fără a se încadra într-un singur gen. […]. Dacă sexul este înnăscut, genul este atribuit social și cultural (!), acesta se construiește în timp (!) în funcție de normele și cutumele societății (!), astfel că putem vorbi de fluiditatea genului (!) în timp și spațiu».
Menţionăm că până în martie 2019, promotorii ideologiei de gen descoperiseră nu mai puţin de 114 «genuri». Binecunoscutelor LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender) li s-au adăugat Genderqueer, Genderfluid, Demisexual, Transsexual, Omnigender, Pangender, Two-spirit, Intersex, Queer, Questioning, Genderneutral, Asexual, Allies, Pansexual, Polyamorous… etc., etc., până la 114, iar lista continuă să se îmbogăţească pe măsură ce se descoperă noi genuri.
În manualul menţionat, recomandat pentru a fi folosit începând cu clasa a V-a, acronimul LGBT apare de 30 de ori. La paginile 123 și 124 copiilor li se oferă explicaţii mai detaliate, pentru a se putea descurca în hăţișul de genuri. Ex:
«O femeie trans este o persoană care la naștere a fost identificată ca fiind de sex masculin și care se identifică drept femeie (gen). Include persoane care au început sau nu procesul de tranziție medicală (terapie hormonală, operație de schimbare de sex, etc.). De asemenea, simbolizează și faptul că în interiorul comunității există o diversitate de experiențe și identități».
La pagina 55 li se oferă copiilor această explicaţie:
«Non-binaritatea cuprinde acele identități care se situează în afara celor tipic masculine sau feminine. De exemplu, o persoană non-binară poate simți că nu este nici femeie, nici bărbat sau că este ambele într-o mai mică sau mare măsură (!)».
La pagina 124, identitatea de gen este definită drept «genul cu care o persoană se identifică», adică pe care și-l alege.
Egalitatea de gen nu se referă, deci, așa cum s-ar putea crede, la egalitatea dintre femei și bărbaţi, ci are în vedere o multitudine de genuri care pretind recunoaștere la nivel social.
La pagina 55 manualul precizează: «Este important de notat că – într-o accepțiune mai largă a conceptului – egalitatea de gen include și persoanele cu o identitate de gen minoritară, persoanele transgender și persoanele non-binare, dar și alte persoane din rândul comunității LGBTQ». În manual recunoaștem cu ușurinţă clișeele propagandei ideologiei de gen, care sunt în același timp și ale propagandei LGBTQ+: se invocă nondiscriminarea, «celebrarea diversităţii», necesitatea incluziunii, egalitatea de șanse, persecuţii imaginare, prezentarea minorităţilor sexuale (de orice fel) drept victime ale opresiunii și discriminării din partea majorităţii.
Față de această situație solicităm să ne răspundeți la următoarea interpelare: De ce considerați că este necesară o promovare agresivă a clișeelor propagandei LGBT în școli?”, se arată în textul interpelării.